In incercarea de a vorbi despre Cavnic si Maramures in general fara a cobori in subteran inseamna a neglija una din marile sale valori. Activitatea neogenica vulcanica a dat nastere zacamintelor de minereuri neferoase si mineralelor pe care le contin Muntii Gutaiului. Prezenta zacamintelor de minereuri face din regiunea Baii Mari o provincie metalogenica de prim ordin din Romania cunoscuta si peste granite. Din totalul celor 2000 de minerale cunoscute in lume, 15 au fost identificate aici pentru prima data.
Conform unui studiu al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, la Cavnic au fost descoperite mai multe varietati mineralogice: kapnitul (smithsonit cu Fe), kapnikitul, krautitul, rodocrozitul (descoperit in 1813), rodonitul (sinonim cu kapnikitul) si whewellitul (sinonim cu kapnicitul).
Florile de mina sunt indeosebi sulfuri metalice si carbonati, renumite mai ales prin perfectiunea formelor cristalografice si prin culoare. Ele se gasesc la loc de frunte sub titlu de exemplare rare, in colectiile de specialitate din marile muzee ale lumii. Cele mai frecvent intalnite minerale sunt: cuartul, stibina, galena, calcopirita, plumbozitul, calcita, baritina, ghipsul etc. Printre raritatile mineralogice se distinge o varietate de cuart transparent si clar, cristalizat in forme geometrice perfecte considerat piatra semipretioasa, numit diamant de Maramures (in popor erau numite draga, de unde si denumirea stiintifica de dragomite)
Conform bazei de date a mineralelor (mindat.org), lista gemelor existente la Cavnic sunt:
|
|
