Creasta Cocosului din Muntii Gutai (1438m) se numara printre formele de relief bizare din tara noastra de o reala frumusete. Ea a fost numita cum nu se poate mai sugestiv de localnici „Tâfaraia Gutâiului” , „Pana Cocosului”, „Creasta Gutâiului”, „Turana Gutâiului”, „Piatra Gutâiului”,”Tâcla Gutâiului” sau „Piatra Mare”. Pentru aspectul sau impozant si salbatic,Creasta Cocosului a fost declarata rezervatie geologica. Aceasta ocupa un spatiu de 50 ha si face parte din hotarul comunei Desesti. Creasta reprezinta o portiune dintr-un vechi crater vulcanic, constituita din punct de vedere petrografic, din andezite bazaltice cu piroxeni si bioit de Gutai. Aceasta stranie fortareata naturala este de o rara salbaticie,dar, in acelasi timp,si de o fascinanta frumusete. Numai vazuta de aproape isi dezvaluie intreaga grandoare. De la distanta seamana cu o creasta de cocos, din unele pozitii cu o muchie de secure dar si cu o gigantica reptila mezozoica.
Privita de la baza da impresia unui urias ferastrau care incearca strapungerea cerului nu si fara succes. Peretii sunt dantelati, abrupti, amenintatori, prapastiosi pe alocuri avand o linie verticala. Escaladarea e dificila si riscanta, putandu-se face doar printr-un singur loc. Din Creasta Cocosului culmea se continua spre est cu Gutaiul Mic, Gutaiul Mare (1443 m) si Gutaiul Doamnei imbracati pana spre varf cu ienuperi, afini si merisori. In continuare, dincolo de inseuare, Tiblesul isi face simtita prezenta, fara a ascunde insa panorama Muntilor Rodnei, cel mai semet masiv din lantul Carpatilor Orientali. Impreuna cu celelalte culmi ale Gutaiului, Creasta reprezinta cumpana apelor pentru raul Mara si Cavnic , primul afluent al Tisei, celalalt al Lapusului. Reteaua hidrografica e completata spre sud de paraul Gutaiului si Boldut, afluenti ai Cavnicului. Spre NN-E se gasesc doua lacuri: Taul de sub Gutai si Taul Tacinoasei. Lungimea Crestei Cocosului e de aproximativ 200m, iar orientarea pe dirctia NV-SE. Inaltimea relativa e de circa 150m in partea de N unde incepe printr-un bloc masiv ce se continua cu o suprafata brazdata din loc in loc de fisuri verticale mai pronuntate, riduri ale vremii, care tradeaza lupta dintre roca si fortele naturii. Aceasta se repeta la o distanta aproape matematica de 5-6 m pe o lungime de 130 m. Pe alocuri stanca e puternic excavata. Se observa ici si colo urmele unor adevarate cataclisme, blocuri mari fiind pravalite haotic in pozitii curioase. In buna parte dintre ele s-a statornicit vegetatia montana specifica. De jur-imprejur intalnim gramezi de grohotisuri pe care s-au instalat palcuri de ienupar (Juniperus Sibirica), bine adaptate acestor locuri. Datorita pitorescului ei, Creasta Cocosului constituie un punct de atractie turistica pe tot parcursul anului. Traseele de acces sunt multe. Din Cavnic, se poate urca de pe valea Suiorului , pe la Cabana Gutai (2,5 km de la sosea pe drum marcat integral turistic + inca 1-2 ore mers pe jos pana sus) sau la iesirea din oras dinspre Sighetu-Marmatiei , dupa Brigada Silvica.
Pe langa valoarea stiintifica si peisagistica pentru orice maramuresan aceste locuri evoca vremuri de legenda, legate de viata eroului popular Pintea Viteazul. In credinta poporului se pastreaza ideea ca haiducul Pintea „o sezut acolo, ca pribag pa Creasta”. In grota dinspre est, denumita „Tignita lui Pintea” se spune ca acolo si-ar fi pastrat galbenii. Budestenii vorbesc mai ales cu indreptatita mandrie despre vitejiile lui Pintea, in comuna lor pastrandu-se coiful si camasa de zale a voinicului. [mai mult pe www.creastacocosului.ro] .
